Fratele ; Cazacu Gheorghe in Slujba Domnului Iisus.

Cazacu Gheorghe @ Yahoo! Video

Preotul Aciobanitei Vasile, In timpul Regimului Comunist.

Născut pe 17 aprilie 1924 în satul Valea Grecului, comuna Duda-Epureni, judeţul Vaslui. A urmat Liceul „Dimitrie Cantemir“din Bucureşti şi a Fost Preot , Sculptor , si arte plastice.

În intervalul 1945-1948 a fost arestat pentru perioade scurte de Siguranţa din Huşi. În noaptea de 15-16 octombrie 1951 a fost arestat de Securitatea din Bucureşti, trădat fiind de sculptorul Gabriel Covalski.

A fost condamnat pentru „uneltire contra ordinii sociale“şi anchetat (împreună cu alţi doi colegi) la Bârlad, Galaţi şi Iaşi, până în 20 septembrie 1953, când i s-a fixat domiciliu obligatoriu de odihna in cimitirul cel de veci amin!

***

Părintele Amfilohie Despre masonerie (2004) final

www.cuvintultacerii.blogspot.com

CUM SA AJUNG SA FIU DREPT INAINTEA LUI DUMNEZEU?

RASPUNS:Pentru a ajunge sa fim “drepti” inaintea lui Dumnezeu, trebuie mai intai sa intelegem ce este “gresit” in prezent. Raspunsul este pacatul. “Nu este nici unul care sa faca binele, niciunul macar” (Psalmul 14:3). Noi toti ne-am razvratit impotriva poruncilor lui Dumnezeu; “noi rataceam cu totii ca niste oi” (Isaia 53:6).Vestea proasta este ca pedeapsa pentru pacat este moartea. “Sufletul care pacatuieste acela va muri” (Ezechiel 18:4).

Vestea buna este ca Dumnezeul cel iubitor ne-a cautat ca sa ne aduca mantuirea. Iisus a spus ca scopul venirii Sale in lume a fost “sa caute si sa mantuiasca ce era pierdut” (Luca 19:10), si apoi l-a reafirmat ca implinit atunci cand a murit pe cruce: “S-a sfarsit!” (Ioan 19:30).

Daca vrei sa ai o relatie corecta cu Dumnezeu incepe prin a constientiza starea ta de pacat. Dupa aceasta, urmeaza marturisirea in umilinta a pacatului inaintea lui Dumnezeu (Isaia 57:15) apoi angajamentul de a parasi pacatul. “Prin marturisirea cu gura se ajunge la mantuire” (Romani 10:10)

***

Aceasta pocainta trebuie insotita de credinta. Si anume de credinta ca sacrificiul lui Iisus prin moartea Lui pe cruce, precum si invierea Lui minunata Il fac sa devina Mantuitorul tau personal. “Daca marturisesti deci cu gura ta pe Iisus ca Domn, si daca crezi in inima ta ca Dumnezeu L-a inviat din morti, vei fi mantuit” (Romani 10:9).

O serie de multe alte pasaje ne vorbesc despre necesitatea de a avea credinta, cum ar fi Ioan 20:27; Faptele Apostolilor 16:31; Galateni 2:16; 3:11, 26; si Efeseni 2:8.A fi drept inaintea lui Dumnezeu tine de raspunsul pe care il dai la ceea ce Dumnezeu a facut in locul tau. El a trimis pe Iisus Mantuitorul, L-a jertfit pentru a te elibera de pacate (Ioan 1:29), si tot El iti ofera acum promisiunea ca : “oricine va chema Numele Domnului, va fi mantuit” (Faptele Apostolilor 2:21).

O ilustratie graitoare a pocaintei si iertarii este data in parabola fiului ratacitor (Luca 15:11-32). Fiul cel tanar si-a risipit darul primit de la tatal sau pacatuind in mod rusinos (versetul 13). Cand a admis ca a gresit pacatuind, el s-a decis sa se intoarca acasa (versetul 18). A presupus ca nu va mai fi considerat fiu de catre tatal sau (versetul 19), dar s-a inselat. Tatal si-a iubit fiul rebel la fel ca intotdeauna (versetul 20). Totul a fost iertat, dupa care a urmat o sarbatoare (versetul 24).

***

Dumnezeu este bun pentru ca Isi implineste promisiunile, inclusiv promisiunea de a ierta. “Domnul este aproape de cei cu inima infranta, si mantuieste pe cei cu duhul zdrobit” (Psalmul 34:18).Daca doresti sa devii drept inaintea lui Dumnezeu, iata o rugaciune care te va ajuta.

Totusi tine minte: rostirea acestei rugaciuni sau a oricarei alte rugaciuni nu te va mantui. Numai credinta in Hristos te poate mantui de pacate. Aceasta rugaciune este numai o modalitate de a-ti exprima catre Dumnezeu credinta ta in El si de a Ii multumi pentru ca ti-a daruit mantuirea. “Doamne, stiu ca am pacatuit impotriva Ta si ca merit pedeapsa. Insa Iisus Hristos a luat pedeapsa pe care o meritam eu astfel ca eu sa pot fi mantuit prin credinta in El. Ma intorc acum de la pacatele mele si imi pun intreaga mea credinta in Tine pentru mantuire.

Iti multumesc pentru harul Tau minunat si pentru iertarea de pacate, darul vietii vesnice! Amin!”

*****

SF. PAISIE AFONITU: PROOROCIRI DESPRE ULTIMUL RAZBOI MONDIAL-TEASCUL MANIEI LUI DUMNEZEU

• Ultimul Razboi Mondial, in Apocalipsa este numit teascul Maniei lui Dumnezeu, cand oamenii vor fi striviti ca poamele in teasc, atat de cumplit, incat: au iesit sange din teasc, pana la fraile cailor, de o mie sase sute de stadii. (Apoc. Cap. 14, ver. 19-20) Sf. Paisie Afonitul ne vorbeste despre acest mare si infricosat razboi, zicand: Astazi a ceti proorocirile din cartea Apocalipsei, este totuna cu a ceti ziarele: atat de bine si de clar Sfanta Scriptura ne descrie toate evenimentele, ce se intampla in aceste ultime vremi. Iar gandul imi spune, ca se vor mai intampla inca multe evenimente: de pilda, Rusii vor ocupa Turcia, iar Turcia va disparea de pe harta lumii, pentru ca 1/3 din turci vor deveni crestini, 1/3 vor muri in acest razboi, 1/3 vor pleca in Mesopotamia.
• Orientul Mijlociu va deveni arena unor razboaie, la care vor lua parte si Rusii. Se va varsa mult sange, caci pana si Chinezii vor trece raul Eufrat, avand o armata de 200.000.000 de oameni. Si ei vor ajunge pana la Ierusalim. Iar o trasatura caracteristica a apropierii acestor evenimente, va fi daramarea moscheii lui Omar, pentru ca daramarea acestei moschei, va insemna inceperea lucrarilor de reconstruire a templului lui Solomon, pre care Solomon in vechime l-au construit anume pre acest loc. Iar in Constantinopol, va avea loc un mare razboi intre rusi si europeni, in care se va varsa mult sange. Grecia nu va juca un prim rol in acest razboi, insa ei ii vor da Constantinopolul si nu pentru ca Rusia se va inchina Greciei, ci pentru ca la momentul acela nu vor putea gasi o mai buna rezolvare a situatiei, deoarece vor fi presati de imprejurari grele si atunci ei vor face o intelegere cu Grecia, in urma careia armata Greciei, fiind inca departe de oras, va primi Constantinopolul.
• Nu demult cineva mi-a spus, ca in momentul de fata armata Chinei numara doua sute de milioane de oameni, adica cifra concreta despre care scria Sf. Ioan in Apocalipsa. Iar cand veti auzi ca turcii fac baraj in partea de sus a Eufratului si folosesc apa pentru udatul campurilor, atunci sa stiti, ca pregatirile pentru acel mare razboi se apropie de sfarsit si noi ne aflam in pragul Razboiului, caci atunci calea pentru armata cea de doua sute de milione, ce va porni de la rasaritul Soarelui – va fi deschisa – dupa cum ne marturiseste Sfanta Scriptura.

Scris: Cazacu Gheorghe Sursa Originala.

ACATIST DE MULTUMIRE-SLAVEI LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE

INVATA SA FII FERICIT ORI FERICITA !

Te "ingropi" in rutina zilnica si uiti de fericire. Ce este insa fericirea? De ce anume ai nevoie pentru a fi fericit/a? Te "ingropi" in rutina zilnica si uiti de fericire. Ce este insa fericirea?

Acest cuvant are acelasi inteles insa este perceput diferit de noi toti. De ce anume ai nevoie pentru a fi fericit/a? Daca stii de ce, este cel mai bine, pentru ca daca vrei cu adevarat ceva si lupti pentru acel ceva, nimic nu-ti poate sta in cale. Nu ai de ce sa renunti daca stii ca acolo este fericirea. Cum sa renunti la cautare, la lupta doar pentru un moment de tristete?

In fiecare zi gasesti motive de a fi fericit/a. Sunt fericit/a ca azi m-am trezit. Suna bizar, dar daca nu ma mai trezeam? Poti sa gasesti motive de a zambi si de a fi fericit/a in orice lucru, trebuie doar sa-ti doresti cu adevarat. Uneori esti nemultumita de viata ta de familie, de certurile cu partenerul tau de viata si crezi ca nu se mai poate face nimic. Insa gandeste-te pentru doua secunde cum ar fi viata ta daca el nu ar mai fi langa tine sau daca acel copilas pe care il aveti nu ar fi existat?

Asa iti poti da seama cat de fericit/a esti, doar ca nu vrei sa vezi acest lucru si eviti sa recunosti.Da, este adevarat ca in cautarea fericirii trebuie sa alergi si tot sa alergi fara sa te opresti. Mereu poti fi si mai fericit/a decat acum.

Fericirea nu are limite, este pur si simplu fara sfarsit.

Ce e fericirea?

Un castig la loto? O masina frumoasa? O casa? O invingere ?Da si nu, banii nu aduc fericirea, insa pot sa o intretina. O intretin daca esti tu fericit/a.

Uneori banii fac bine dar si mult rau. Poti invata sa fii fericit/a. Nu poti spune ca nu stii ce te face fericit/a. Daca stii nu trebuie decat sa urmezi anumiti pasi si in timp poti atinge ai acea fericire mult ravnita.

Fiecare persoana are un numar de receptori ai fericirii. Mai mult ca sigur acesti receptori au o influenta importanta asupra ta. Creierul percepe ceea ce este placut si ceea ce nu este placut. Modul in care gandesti iti poate influenta partea de fericire. Gandurile negative trebuie sa le privesti cu mai multa detasare, doar asa le vei depasi cu succes.

Daca inveti sa fii multumit/a de felul cum arati, de familie, de casa ta si de viata ta in general, vei simti mult mai des aceste momente de fericire.Daca esti fericit/a inseamna ca ai tot. Esti sanatoas/a, implinita si ai tot ce iti doresti. Cred ca cea mai buna urare pe care o poti spune cuiva este sa fie fericit.

Nu exista o lectie de fericire pe care sa o urmezi. Ce ma face pe mine fericit/a nu te va face si pe tine. Gandeste-te insa cum poti sa amplifici aceste momente unice?

PERIOADELE IN CARE FEMEILE NU POT INTRA IN BISERICA

Consider necesar sa amintim care sunt perioadele in care femeia nu poate intra in biserica, mai ales pentru ca am auzit in ultimul timp foarte multe discutii legate de acest subiect si pentru ca de cele mai multe ori, am constatat ca femeile ori nu cunosc care sunt perioadele in care nu au voie sa intre in biserica, ori nesocotesc aceste perioade si se considera nedreptatite.

Asadar, exista anumite perioase, mai mari sau mai mici, in care femeile nu pot intra in biserica. Aceste perioade sunt randuite nu de noi, de preotii de azi, ci de canoanele Bisericii.

Dupa cum spuneam mai sus, exista femei care nu le stiu, dar exista si acea categorie de femei care cunosc aceste randuieli, dar nu le respecta pentru ca le considera depasite sau considera ca ar fi o dovada de inegalitate intre sexe. Am auzit de unele pareri care sustin ca in vechime se interzicea femeii intrarea in biserica in perioada lunara din motive de igiena, pentru ca atunci nu existau produse care sa asigure curatenia femeii in acea perioada si exista riscul sa fie intinat lacasul de cult.

Imi permit sa ma indoiesc de acest lucru, pentru ca sunt convins ca femeile din trecut, care erau in perioada lunara, foloseau si ele macar niste carpe pentru protectie si nu cred ca in timp ce mergeau pe strada patau locurile publice. Asadar, din punctul meu de vedere, acest argument nu sta in picioare. Dar sa aflam care sunt perioadele in care femeia nu poate intra in biserica.

In primul rand, timp de 40 de zile dupa nasterea unui copil. este o perioada in care organismul ei se reface dupa nastere si in care se elimina tot ce a tinut de vietuirea copilului si de nasterea lui.Pe parcursul acestei perioade se savarsesc anumite slujbe pentru mama dar si pentru copil. In prima zi, cineva din familie (in trecut moasa care asista la nastere), vine la preot cu un vas de apa pe care acesta il sfinteste.

Tot in aceasta zi se savarseste slujba numita “Randuiala la femeia lauza”, care cuprinde rugaciuni pentru curatirea femeii.

Aceasta slujba ar trebui savarsita la casa in care s-a nascut pruncul, dar cum astazi se naste in maternitati, se obisnuieste ca preotul sa fie chemat dupa ce mama si pruncul se intorc acasa. La 8 zile dupa nastere, pruncului i se citeste rugaciunea de punere a numelui. Acum se citeste si pentru femeia lauza si se pune si numele copilului, in a 8-a zi de la nastere si din apa care a fost sfintita, se toarna in baia copilului pana la botez.

La 40 de zile dupa nastere, cand organismul femeii e refacut si curatit dupa toate impuritatile fiziologice legate de nastere, se citeste rugaciunea pentru imbisericirea pruncului si pentru curatirea mamei, dupa care aceasta poate intra in sfantul locas si poate sa reinceapa viata normala, religioasa de dinainte.

De asemenea, femeia nu poate intra in biserica nici in perioada menstruatiei lunare. Canonul 7 al lui Timotei al Alexandriei spune ca femeia ce se afla in aceasta perioada lunara, nu se poate apropia de Sfintele Taine. Tot referitor la interdictia de a intra in biserica in perioada aceasta, Fericitul Dionisie al Alexandriei spune in canonul 2: “Iar in privinta femeilor care au curatire lunara, daca se cuvine, aflandu-se ele asa, sa intre in biserica, socotesc ca si a intreba este de prisos, deoarece cred ca si ele, fiind credincioase si cucernice, n-ar indrazni, aflandu-se asa, sau sa se apropie de masa cea sfanta, sau sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele lui Hristos; caci nici cea ce avea curgerea sangelui de 12 ani nu s-a atins de El spre vindecare, ci numai de poalele Lui”

Multi parinti recomanda chiar ca in cazul in care femeia, daca este nasa de botez sau de cununie si nimereste aceasta perioada, sa amane slujba.

Nu trebuie sa intelegem prin aceste interdictii vreu act de discriminare a femeii, ci trebuie sa intelegem ca bunul simt ne obliga in aceste perioade fiziologice ce tin de curatirea femeii, la o anumita tinuta. Daca avem decenta si respect fata de cele sfinte, trebuie sa intelegem si sa respectam aceste dispozitii canonice.

CE INSEAMNA O INIMA CURATA?

O inimă blândă, smerită, nevicleană, simplă, încrezătoare, nemincinoasă, nesuspicioasă, bună, care nu ştie de răutate, de lăcomie, de invidie, de desfrânare. Suflete al meu! Ţine minte că ai o demnitate cerească, nu da atenţie lucrurilor stricăcioase şi derizorii. Respectă şi demnitatea cerească a altora şi nu cuteza să-i defăimezi pentru cine ştie ce lucru stricăcios. Iubeşte din toată inima tot ceea ce este ceresc şi spiritual, dispreţuieşte ceea ce este pământesc şi material. Ţine minte cuvintele Mântuitorului: „Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi”. O mare înţelepciune a credinţei noastre creştine se cuprinde în aceste cuvinte. Adu-ţi aminte cum însuşi Domnul a dat prin viaţa Sa exemplu de negrijă faţă de cele ale gurii, mulţu­mindu-se doar cu ceea ce I se aducea de bunăvoie: „Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine” (Ioan 4, 34).

EU TE IUBESC MEREU

SINGURATATEA FIINTEI OMENESTI

E greu să fii singur? Ţi s-a întâmplat de multe ori, nu-i asa? Durerea abandonării de către prieteni, mai ales de către părinţi, a lăsat urme adânci în sufletul tău. Ai trecut prin multe momente în care ai aşteptat ca cineva să înţeleagă durerile tale. Uneori, chiar ai simţit nevoia să-ţi ia cineva măcar o parte din poverile care te-au extenuat. Însă, nimeni nu s-a apropiat de tine să-ţi pună o întrebare sinceră: “Cum te simţi azi?”

Toţi aveau problemele lor, iar sufletul tău a rămas neliniştit.

De-atunci, a început lupta cu tine însuţi, considerându-te neînsemnat în faţa celorlalţi.

Nu a fost departe nici depresia, iar disperarea te-a cuprins îndată. Ai fost la un pas de a încerca să-ţi îneci amarul în vicii: consumul de alcool sau droguri. Poate acestea, până la urmă, au devenit o obişnuinţă. Îl cunoscusei înainte pe Dumnezeu, ce-i drept doar într-o oarecare măsură, dar, având impresia părăsirii chiar şi din partea Lui, ai mai făcut o ultimă rugăciune în care i-ai cerut sincer să te lase singur.

Privind astfel lucrurile şi continuând în acest fel, viaţa ta se aseamănă cu un naufragiu pe o insulă pustie, fără apă şi fără vreo sursă de hrană. Totuşi, eu nu cred că vrei o astfel de viaţă! Crezi că merită viaţa o astfel de abordare? Indiferent de răspunsul tău, viata e un dar oferit de Dumnezeu căruia îi pasă de noi mereu, chiar dacă, uneori, noi Îi suntem indiferenţi. Nu e foarte uşor să scapi de singurătate. Aceasta nu depinde în totalitate de tine, ci şi de ceilalţi. Ea nu are o reţetă care să garanteze vindecarea, dar poţi încerca să faci şi tu ceva.

Trebuie să înţelegi că în absolut orice lucru pe care îl faci în viaţă contează enorm “atitudinea”.Aşadar, trebuie să îţi schimbi atitudinea şi să începi o abordare a vieţii, însă într-o altă formă. Asta ar însemna să nu-ţi fie greu să vorbeşti în primul rând cu Stăpânul Tău despre problema ta. El sigur va fi acolo şi nu vei observa aceeaşi reacţie pe care probabil ai observat-o la unii, atunci când ai fi vrut să-ţi descarci amarul inimii. El va fi acolo. Îţi va zâmbi şi va fi gata să asculte ce te doare. Zâmbetul Lui îţi va da putere să faci şi tu la fel.

De unde ştii că zâmbetul tău nu va aduce o mică speranţă pentru o persoană la fel de singură ca tine? De asemenea, trebuie să înţelegi că, izolându-te, nu ai nici o şansă să scapi de singurătate. Încearcă să identifici persoane cu aceleaşi concepţii de viaţă, ca şi ale tale. Ei te vor ajuta să te ridici când vei aluneca din nou.

Trebuie să depăşeşti bariera prejudecăţilor! Nu-i adevărat, nu toţi vorbesc despre tine. E o iluzie sau cine stie… poate, chiar au observat calităţile tale… iar acestea trebuie apreciate de cineva.

E posibil să îţi ia timp efortul de a încerca să ieşi din cumplita “cuşcă” a singurătăţii. Nu uita că ochii Lui sunt mereu asupra ta şi urechile Sale sunt mereu deschise strigătelor Tale de disperare. Când vei eşua în încercarea de-a ieşi din “cuşcă”, spune-i Lui şi reia lupta. Cel ce cade în luptă este un erou, dar cel ce se ridică din nou e un posibil învingător.

Retine un lucru : Domnul este cu tine mereu. in Veci Amin.

CUM ESTI TU...

MAREA PORUNCA A IUBIRII OAMENILOR

Viaţa noastră de zi cu zi, serviciul cu activităţile sale, familia şi problemele familiale, societatea în care trăim împreună cu cei dragi sau apropiaţi nouă, fac adesea să conlucrăm, să ne ajutăm, să ne sprijinim la greu şi să fim împreună şi la bine, ceea ce ar trebui să însemne „a ne iubi cu dragoste creştinească”.

Cel mai frumos sentiment al oamenilor este iubirea. Iubirea ne-a fost dată de Dumnezeu Însuşi pentru că, aşa cum spune Sfântul Apostol Ioan, „Dumnezeu este iubire”.

Din dragoste, Dumnezeu a făcut lumea nevăzută şi cea văzută, de la îngerii din ceruri, până la frumuseţile naturii care ne înconjoară, cu toate vieţuitoarele ei, dintre care cea mai de seamă este omul.

Omul este singurul care poate primi şi dărui, în acelaşi timp, dragoste. De aceea, Dumnezeu a aşezat ca primă poruncă a Decalogului iubirea: „Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău!” Oamenii îl iubesc pe Dumnezeu, dar cea mai mare dovadă de iubire ne-a dăruit-o Dumnezeu-Tatăl, care L-a trimis pe Fiul Său în lume pentru a şterge păcatele oamenilor şipentru a ne ridica din nou la el.

Mântuitorul Hristos arată o mare iubire pentru toţi oamenii. De fiecare dată, El ne grăieşte: „Poruncă nouă vă dau vouă: să vă iubiţi unul pe altul, precum şi Eu v-am iubit!” Ne-a iubit atât de mult încât a pătimit, a murit şi a înviat pentru fiecare dintre noi.

Mântuitorul a completat poruncile Decalogului cu cea mai mare poruncă a iubirii creştine:”Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. Aceasta este marea şi întâia poruncă. Iar a doua, la fel ca aceasta: să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. În aceste două porunci se cuprind toată Legea şi proorocii.”(Matei 22, 37-40).

Aproapele nostru nu este numai cel din familia noastă: tatăl, mama, bunicul sau altcineva, nici doar colegul sau prietenul…Aproapele nostru este fiecare om, pe care trebuie să-l iubim ca pe noi înşine. În felul acesta, fiecare zi ar putea fi o zi în care să fim fericiţi în Domnul!

DRAGOSTEA DE DUMNEZEU

Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poarta cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă. Dragostea nu cade niciodată. (Corinteni I-13)

MAI CHEAMA-MI IiSUSE

TE IUBESC MULT, TATA CERESC

Când ma ajuti

Sa descifrez dileme,

Sa rezolv ale vietii

Întortocheate probleme

Si când ma conduci

Spre vesnicie.

Da, de la Tine sunt toate

Ce ne da vieti-a socoate.

De la Tine-i iubirea,

De la Tine-i speranta,

De la Tine mi-e viata

Si de la Tine mi-e soarta.

Ai zidit cu ea familia mea,

În care esti Tu lacrima,

Mustrarea si mângaierea,

În care esti Tu bucuria si fericirea.

Stii si tu, sora, ori frate,

Fiecare stie, ca doar Iisus este Calea,

Adevarul, cu El biruinta,

Ca doar în El e povata

Care ne da bucuria si

ViataTraita-n credinta si-n pocainta.

De-aceea, Doamne, îti multumesc fierbinte,

Doamne Ajuta!

JUDECATA DE APOI ( VENIREA DOMNULUI )

In teologia ortodoxa, termenul "apocatastasis" defineste momentul final cand Mantuitorul se va intoarce pe pamant si va judeca vii si mortii.Biserica ortodoxa considera ca oamenii au doua alternative:

Imparatia lui Dumnezeu sau iadul.In ultima vreme au existat pareri atat printre teologii apuseni cat si printre cei rasariteni, cum ca existenta iadului este incompatibila cu bunatatea lui Dumnezeu.

Ortodoxismul considera insa ca iadul este o realitate si aduce argumentul ca desi Dumnezeu este bun si milostiv, El da oamenilor libertatea de a alege, iar cei ce resping pe Dumnezeu aleg automat iadul.

Atitudinea ortodoxa cu privire la Judecata de Apoi este evidenta si din citirile ce se fac in cele trei Duminici ce preced Postul Pastilor; asfel in prima Duminica se citeste parabola "dregatorului si a fariseului", iar in urmatoarea se citeste despre "fiul risipitor", ambele citiri subliniaza nemarginita bunatate si indurare a lui Dumnezeu fata de cei ce gresesc, dar care in cele din urma se intorc spre Domnul.

In a treia Duminica insa se citeste parabola "oilor si a caprelor" spre a ni se reaminti soarta ce-i asteapta pe cei ce pacatuiesc si nu se intorc la Dumnezeu.Felul in care biserica priveste Judecata de Apoi nu este amenintator sau inspaimantator; dimpotriva Dumnezeu este privit ca un iubitor de oameni iar iadul nu este considerat ca un loc unde Dumnezeu ii intemniteaza pe pacatosi, ci este locul pe care acestia si-l aleg singuri.Unii dintre Sfintii Parinti ai bisericii cred ca eventual in cele din urma toti oamenii se vor intoarce la Dumnezeu si nimeni nu va mai ajunge in iad.

Aceasta este desigur o posibilitate, dar in niciun caz nu trebuie inteles ca toti vor ajunge in mod obligatoriu in rai.Este interesanta afirmatia lui Grigore din Nyssa care spune ca exista o speranta legitima ca insusi diavolul sa se pocaiasca in cele din urma.Cert este ca ziua judecatii va veni pe neasteptate, ca un hot in timpul noptii, asa cum spune Sf. Pavel in Epistola catre Tessalonicieni.

Faptul ca Apocalipsa lui Ioan spune ca: "Iata am sa vin curand", i-a facut pe multi sa speculeze si sa faca "preziceri" asupra anului in care Mantuitorul se va intoarce. Realitatea este ca numai Dumnezeu stie cand acea zi va veni, iar biserica ne spune sa fim in orice moment pregatiti pentru venirea Domnului.

Doamne Ajuta! † † †

DESPRE DRAGOSTE

"Chiar daca as vorbi in limbi omenesti si ingeresti, si n-as avea dragoste, sunt o arama sunatoare sau un chimval zanganitor.

Si chiar daca as avea darul proorociei, si as cunoaste toate tainele si toata stiinta; chiar daca as avea toata credinta asa incat sa mut si muntii, si n-as avea dragoste, nu sunt nimic." Si chiar daca mi-as imparti toata averea pentru hrana saracilor, chiar daca mi-as da trupul sa fie ars, si n-as avea dragoste, nu-mi foloseste la nimic.

Dragostea este indelung rabdatoare, este plina de bunatate: dragostea nu pizmuieste; dragostea nu se lauda, nu se umfla de mandrie, nu se poarta necuviincios, nu cauta folosul sau, nu se manie, nu se gandeste la rau, nu se bucura de neleguire, ci se bucura de adevar, acopere totul, crede totul, nadajduieste totul, sufere totul. Dragostea nu va pieri niciodata. Proorociile se vor sfarsi; limbile vor inceta; cunostinta va avea sfarsit.

Caci cunoastem in parte, si proorocim in parte; dar cand va veni ce este desavarsit, acest "an parte" se va sfarsi. Cand eram copil, vorbeam ca un copil, simteam ca un copil, gandeam ca un copil; cand m-am facut om mare, am lepadat ce era copilaresc.

Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin.

Acum dar raman aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea." (Biblia - 1 Corinteni 13:1-13) "Nu te inspaimanta si nu te ingrozi, caci Domnul Dumnezeul tau este cu tine in tot ce vei face." (Iosua 1:9)

LASATI COPII SA VINA LA MINE!

Mame mergeau pe strada. Ele aveau copiii lor cu ele. Pe cei mici ii purtau in brate, iar pe cei mari ii tineau de mana. Si ele erau asa de bucuroase ca si cum s-ar fi dus la o sarbatoare.

Si era o sarbatoare unde mergeau, caci mergeau sa-l intalneasca pe Iisus!Mamele se gandeau: "Copiii nostri trebuie sa-l cunoasca pe Domnul Iisus. Trebuie sa-l vada. Caci atunci nu-l vor mai uita niciodata." Si apoi mai voiau sa-i ceara ceva. Ele voiau sa-i spuna: "Doamne Iisuse, Tu care poti sa-i faci pe toti oamenii fericiti mari si mici, vrei sa-ti intinzi Mana Ta si peste copiii nostri si sa te rogi pentru ei?

Atunci vor fi cu siguranta veseli si fericiti."Ori, Iisus era chiar acolo. Terminase sa vorbeasca cu niste oameni care chiar plecau. Iisus ramase doar cu ucenicii lui.

Acum era momentul! Mamele fugira vesele la El.Dar cand le vazura ucenicii, venind cu copiii lor, le iesira in intampinare si le zisera: "Ce vreti sa faceti? Vreti sa-i aduceti pe copii la Iisus? Ei nu pot intelege ce spune Iisus. Mergeti numai acasa."

Dar Iisus vazu cele intamplate si gasi, ca ucenicii nu aveau dreptate.Le chema pe mame si pe copii si le zise: "Veniti fara teama! Veniti!"Si le mai spuse ucenicilor: "Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti"Ce minunat!... Atunci copiii fugira veseli la Iisus. Poate ca nu-l vazusera inca niciodata, dar nu le era frica de El. Copiilor nu le-a fost niciodata frica de Iisus. Se asezara in jurul Lui, iar Iisus ii trase spre El. Isi intinse mainile in jurul lor si le vorbi prietenos.Poate ca nu intelegeau inca tot ce le spunea, dar intelesera foarte bine ca Iisus ii iubea!Apoi puse Iisus mana sa pe capul lor si ii binecuvanta.

El le spuse ca va trebui sa fie intotdeauna fericiti si ca mai tarziu se vor intalni iarasi, in imparatia Sa.Copiii ii apartin lui Iisus. Iisus ii iubeste pe toti copiii.

SARCINA IN ADOLESCENTA-CAUTAREA AJUTORULUI

Daca te confrunti cu o sarcina in adolescenta, nu mai poti lua o decizie fara sa te gandesti – la toate lucrurile. Daca ai fost sfatuita sa avortezi bebele tau, te rog sa nu te lasi constransa sa faci ceva despre care iti va parea rau tot restul vietii. Gandeste-te in mod intelept sa-ti pastrezi copilul sau sa-l dai pentru adoptie unui barbat si unei femei care nu pot avea copiii lor.

Viata pe care o porti este pretioasa pentru Dumnezeu si El are un plan pentru bebele tau. Ia-ti timp sa te gandesti si apoi ia o decizie cu care poti trai.

Indiferent daca ai luat deja decizia sau inca te gandesti ce sa faci cu sarcina si copilul pe care il porti, te poti simti manioasa, deprimata, vinovata, rusinata si neputincioasa. De asemenea, poti simti ca inocenta ta s-a dus si nu mai este nici o cale prin care sa poti lua viata de la capat.

***

Daca experimentezi aceste sentimente, vreau sa-ti spun ca exista speranta. A fost o femeie maritata, care nu doar a fost tarata din pat – goala – in timp ce facea dragoste cu un barbat care nu a fost sotul ei, dar a fost adusa in mod injositor – in public – la Iisus, Fiul lui Dumnezeu, pentru ca oamenii sa vada ce va spune El despre pacatul ei. In acea vreme din istorie, atunci cand o femeie era prinsa in adulter, era legal ca oamenii sa arunce cu pietre in ea, lovind-o si in final omorand-o din cauza pacatului ei

***

Este uimitor ca Iisus nu a acuzat-o, nici nu a ridicat o piatra sa arunce in ea. Dimpotriva, El s-a intors spre acuzatorii ei si le-a zis: “Cine dintre voi este fara pacat, sa arunce cel dintai cu piatra in ea”. Unul cate unul, acestia au plecat, si a ramas doar femeia si Iisus.

***

El a intrebat-o unde i s-au dus acuzatorii si daca cineva dintre ei a condamnat-o. Ea i-a raspuns ca nici unul din ei nu a condamnat-o. Atunci Iisus i-a spus: “Nici Eu nu te osandesc. Du-te, si sa nu mai pacatuiesti.” (Pentru a citi toata Istoria, vezi Ioan 8:3-11).

Poti fi eliberata astazi de vinovatie si rusine de la tot ce s-a intamplat in viata ta daca te intorci spre Dumnezeu si Il rogi sa te ierte. Asteptam parerile dumneavoastre in comentarii. Va multumim Doamne Ajuta!