Manastirea Xeropotamu, Muntele Athos

Manastirea Xeropotamu este situata la jumatatea drumului dintre Dafne si Kareia, fiind inchinata Sfintilor 40 de Mucenici. A fost ctitorita de imparatii Constantin al VI-lea (913-959) si Roman I Lecapenul (920-944). Traditia spune ca intemeietor al manastirii a fost Sfantul Pavel Xeropotamiteanul, care a fost fiu de imparat. Denumirea de Xeropotamu a luat-o de la locul din apropiere, unde s-a nevoit Sfantul Pavel si care se numeste “Xeropotamul”, adica “paraul sec”. Se spune in viata Sfantului Pavel ca, atunci cand a venit la manastire si a cerut sa fie facut calugar, staretul i-a spus: “Cand iti va sta pieptul in barba, atunci te voi face calugar”, caci Sfantul Pavel era span. Atunci sfantul, luand un pieptane, l-a infipt in pielea obrazului, zicand staretului: “Iata ca imi sta peptanul in barba!”. Vazand staretul dragostea lui pentru Dumnezeu si cunoscand cu duhul ca va fi mare, l-a primit si l-a calugarit. In aceasta manastire, s-a intamplat o uimitoare minune atunci cand au venit cruciatii trimisi de papa de la Roma si au cerut calugarilor sa slujeasca cu preotii catolici si sa-l pomeneasca pe papa la slujbe. O parte din preotii manastirii, fiind mai fricosi si uitand de mucenicii care au rabdat chinuri pentru Hristos, au acceptat sa slujeasca cu catolicii. In momentul in care slujeau Liturghia intr-un paraclis al manastirii, s-a surpat bolta Sfantului Altar si, cazand peste ei i-a ucis, atat pe catolici, cat si pe ortodocsi. Pana in momentul de fata, paraclisul nu a mai fost reparat, fiind lasat in ruina, drept marturie pentru minunea care s-a facut. In fiecare an, la praznuirea Sfintilor 40 de Mucenici (hramul manastirii), in timpul Sfintei Liturghii cresteau in jurul Sfantului Altar 40 de ciuperci, care se luau si se imparteau credinciosilor ca binecuvantare. Din anul cand s-a slujit cu catolicii, ciupercile nu au mai rasarit niciodata. Voievozii si boierii romani, care au contribuit la refacerea si intretinerea manastirii au fost: Neagoe Basarab, Vlad Vintila, Alexandru Coconul, vamesul Paun, postelnicul Ioan, negustorul brasovean Radu. Cu sprijinul lui Alexandru Lapusneanu si a doamnei Ruxandra a fost renovata si pictata biserica mare. Pe usile sculptate, se vad stemele Moldovei si Tarii Romanesti. In momentul de fata, manastirea are 40 de calugari, iar pe teritoriul manastirii se nevoiesc in jur de 20 de calugari printre care, la o chilie, si un calugar roman. Manastirea are si o bibliotecă bogată cu cărti si manuscrise grecesti: 19 manuscrise pe pergament cuprinzând diferite materii din sec. X-XIV, 239 manuscrise cuprinzând probleme bisericesti din sec, XVI-XVIII si altele. Manastirea are cea mai mare bucata din lemnul Sfintei Cruci, cu urmele unui piron cu care a fost rastignit Mantuitorul nostru Iisus Hristos, o cruce din lemn împodobită cu pietre scumpe rosii, dăruită de Constantin Duca domnul Tării Românesti, bucăti din fasa si scutecele Domnului. Dintre multele sfinte moaste care se afla aici, amintim de cele de la Sfintii 40 de Mucenici, Sfintii Mercurie, Teodor Tiron si Teodor Stratilat, un deget al Sf. Vasile cel Mare, capul Sf. Axentie, o bucată din moastele Sf. Salomeia, parte din darurile care le-au adus magii la nasterea Domnului, o bucată mare de sânge de la Sf. 40 mucenici si altele. de Monah Pimen Vlad