POEZIE SFANTA

In aceeasi poezie isi exprima impresia nestearsa pe care i-a lasat-o in suflet datina crestina a poporului nostru, vazuta la masa sa de a da prima parga a rodurilor gradinilor drumetilor, inchinandu-se lui Dumnezeu, fapta pe care o repeta si poetul. Poetul cunoaste din copilarie cum credinta in Dumnezeu poarta in ea nobletea iubirii de oameni. Cand roadele gradinilor se coc In iunie, la-ntaiul verii foc. O vad pe mama, paznica ferbinte A unor datini sfinte: Cucernica aduna-ntaiul rand De poame coapte Si murmurand Icoanelor misterioase soapte Tamaie indelung si luminos Al ramurilor parguit prinos Si iese ca si mine in dimineti Duminicale, O, Doamne, in cinstea rodniciei tale Sa-mparta intamplatorilor drumeti. Tot de la parinti arata poetul cum a invatat sa traiasca, cum in credinta stramoseasca toate faptele care sustin viata in cadrul naturii sunt unite cu sentimentul prezentei si lucrarii lui Dumnezeu. Aceste lucruri sunt exprimate fermecator in poezia "Cantecul potirului". Bunicul si tata, generatie dupa generatie, vad in spicele de grau secerate "barba lui Domnu Hristos". Iar bunicii si mamei, cand scot painea calda din cuptor insotind-o de semnul crucii, li se pare ca e "fata lui Domnu Hristos". Dar painea noastra cea de toate zilele e vazuta nu numai ca hrana trupeasca a acestor vieti, ci si transfigurata in trupul jertfit al lui Hristos. Hraneste-ma mana de Sfant Dumnezeu Esti totul in toate si toate prin tine, Tu, painea de-apururi a neamului meu Iar vinul prefacut in sangele lui Hristos e "seva de Sfant Dumnezeu". Si iata potirul la gura te-aduce Iata Hristoase, Tu jertfa pe cruce.

Esti vinul de-a pururi al neamului meu. Intreaga natura cosmica este astfel un rai potential in care a asezat . Dumnezeu neamul omenesc. Dumnezeu e afirmat ca Persoana al carui Fiu facandu-se om se jertfeste pentru noi, dar e aratat si ca Creatorul naturii care ne intretine in viata pamanteasca: Podgorii bogate si lanuri manoase, Pamantul acesta Iisuse Hristoase, E raiul in care ne-a vrut Dumnezeu, Priveste-te in vie si vezi-te-n grau, Si sangera-n struguri si frange-te-n paine, Tu, viata de-apururi a neamului meu. Doamne Ajuta!