DE 3 ORI AM VENIT ...

DE 3 ORI AM VENIT, DE 3 ORI M-AI ALUNGAT.... Odată trăia un om tare evlavios. În fiecare zi, de cum se trezea, se spăla şi apoi mergea la biserică pentru slujba de dimineaţă. Înălţa mereu o rugă fierbinte: „Doamne, eu vin mereu la tine, n-am lipsit niciodată. Dimineaţa şi seara, mă rog, fac pomană. N-ai putea veni şi tu odată la mine?Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea şi i-a spus: „Mâine voi veni la tine!"Ce bucurie pe bietul om. A curăţat toată casa, a făcut mâncare, a aprins lumănări . În camera de oaspeţi a orânduit mulţime de tăvi pline cu fructe, plăcinte dulci şi flori. Toate erau pregătite pentru a-l primi pe Dumnezeu. La ceasul slujbei de dimineaţă, un băieţel, care tocmai trecea pe acolo, zăreşte prin ferestra deschisă tăvile cu plăcinte, se aproprie şi spune:–Tataie, ai multe plăcinte, nu-mi dai şi mie una?Mâniat de îndrăzneală, omul cel credincios îi răspunde supărat:–Ia şterge-o, împieliţatule, cutezi să-mi ceri, ce-am pregătit pentru Dumnezeu?Băieţelul înfricoşat pleacă fugind.Clopotul anunţă sfârşitul slujbei de dimineaţă.Creştinul îşi spune: „De bună seamă, Dumnezeu va veni după rugăciunea de amiază. Să-l aşteptăm."Obosit s-a aşezat pe banca din faţa casei. Vine un cerşetor şi-i cere de pomană. Omul îl alungă, fără prea multă vorbă. Apoi spală cu grijă locul, unde a călcat cerşetorul.Trece şi amiaza şi Dumnezeu tot nu apare. Vine seara. Tot mai abătut omul nostru aşteaptă vizita făgăduită. La ceasul rugăciunii de seară, se înfăţişează un pelerin şi-l roagă:–Îngăduie-mi să mă odihnesc pe banca ta şi să-mi petrec noaptea aici...–Nici gând! E locul, pe care l-am pregătit pentru Dumnezeu!S-a înnoptat. „Dumnezeu nu şi-a ţinut făgăduiala" îşi spune sărmanul om necăjit.A doua zi, omul merge la biserică, la slujba de dimineaţă, ducând prinoasele şi izbucneşte în lacrimi:–Doamne, n-ai venit la mine aşa cum ai făgăduit! De ce?–De trei ori am venit şi de trei ori m-ai alungat...