Un Taran si a chemat fii ai sai. I-a chemat dimineata la el si i-a dat fiecaruia cate o piersica. A plecat apoi la camp, lasandui sa-si vada de treburi. Seara, insa, cand s-a intors i-a chemat pe toti patru la el. L-a intrebat pe cel mare:
- Spune-mi ce ai facut cu piersica ta?
- Ce sa fac, am mancat-o, tata, si iti multumesc caci a fost tare buna. Am luat apoi samburele, l-am plantat in spatele casei, am udat locul si cred ca acolo o sa creasca un piersic frumos.
- Bine ai facut baiatul tatii, sunt sigur ca tu o sa ajungi un bun gospodar. Dar tu, ii zise celui de-al doilea, ce ai facut cu piersica ta?
- Am mancat-o. A fost atat de buna si frageda.
- Si apoi?
Pai, am aruncat samburele si am mers la mama sa-i mai cer cateva, caci tare bune erau.
-Fiule, zise atunci tatal cu intristare in glas, ai grija sa nu ajungi un om lacom, ca "lacomia mai mult pierde si lenesul mai mult alearga". Dar tie ti-a placut piersica, zice celui de-al treilea fiu al sau?
- Nu stiu.
- Cum de nu stii, dar ce-ai facut cu ea?
- Am vandut-o. M-am dus cu ea in piata, am dat-o cu zece bani. Uite-i.
- Fiule, tu sigur o sa ajungi un mare negustor, dar sa ai grija ca nu toate sunt de vanzare in viata, mai ales nu ceea ce ai primit de la parinti.
In sfarsit, taranul l-a intrebat pe ultimul fiu al sau, cel mai mic dintre toti:
- Dar tie ti-a placut piersica?
- Nici eu nu stiu, tata.
- Cum si tu ai vandut-o?
- Nu tata. Eu m-am dus in vizita la prietenul meu de peste drum, care era bolnav si i-am dus-o lui. S-a bucurat mult pentru ea si mi-a multumit din suflet.
Cu lacrimi in ochi, tatal si-a luat fiul pe genunchi si i-a spus:
- Nu stiu ce te vei face tu in viata, dar stiu ca, indiferent ce drum cei avea, vei fi un bun crestin, si asta e tot ce conteaza.
DOAMNE AJUTA!
Un comentariu:
Foaret frumoasa povestioara!
Trimiteți un comentariu