Oastea Domnului este o mişcarea din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care a luat fiinţă în anul 1923, la iniţiativa Preotului Iosif Trifa.
După definiţia pe care i-a dat-o Părintele Iosif Trifa, Oastea Domnului este „Aflarea şi vestirea lui Iisus Hristos cel răstignit”.
După 1948 mişcarea a fost trecută de regimul comunist în ilegalitate, iar în 1990 „Oastea Domnului” a fost reabilitată de Statul Român şi de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe.
Medalia Oastei Domnului
În zilele noastre, Oastea Domnului are sediul administrativ la Sibiu, unde dispune de Editură, Librărie şi tipografie proprie. Aici se tipăreşte, cu binecuvîntarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, săptămînalul „Iisus Biruitorul” având ca supliment revista pentru tineri „Timotheos”.
Oastea Domnului este condusă de un Sfat Frăţesc Operativ din care fac parte aproximativ 30 de membri, reprezentanţi ai zonelor.
Oastea Domnului este prezentă aproape pe tot teritorul României dar şi dincolo de graniţele ei. Activitatea Oastei Domnului are ca bază aşa numitul „voluntariat al laicilor”, chiar dacă din mişcare fac parte şi numeroşi clerici.
Întîlnirile membrilor Oastei Domnului au loc în biserici, case parohiale sau particulare, după Slujbele Bisericii. Programul acestor întîlniri frăţeşti, cuprinde: rugăciuni, cântări, poezii religioase, cuvinte de învăţătură şi de mărturisire duhovnicească, cateheze şi activităţi pentru copii şi tineri. De asemeni, zonal sau regional, Oastea Domnului dezvoltă o bogată activitate socială în penitenciare, aşezăminte sociale şi umanitare.
Pr. Ioan Bria, reputat profesor şi teolog ortodox, cunoscând şi apreciind activitatea Oastei Domnului, a ilustrat plastic adunările Oastei Domnului cu conceptul: „Liturghia de după Liturghie”.
"Oastea Domnului este un copil al Bisericii. S-a născut şi trăieşte sub aripa Bisericii. Oastea Domnului nu e ceva mai mult decât Ortodoxia, ci e o familie restrânsă, o comuniune de frăţietate evanghelică cu gândul precis de a trăi mai intens învăţăturile Bibliei şi ale Bisericii.
Ne trudim doar să ieşim din comunul vieţii, să creştem în Domnul, pentru mântuirea sufletelor noastre. Oastea Domnului nu are nici o pretenţie dogmatică sau canonică. N-avem nimic de adăugat canoanelor. Oastea nici nu a vrut şi nici nu vrea să facă reguli peste sau în contra Bisericii. Dar Oastea Domnului vrea să trăiască, cu toata fiinţa, regulile existente ale Bisericii..." - fragment din Moţiunea din 12 septembrie 1937 (cu valoare de testament şi hotărîre în legătură cu poziţia şi rolul Oastei Domnului în Biserica Ortodoxă).
Slavit sa Fie Domnul Amin.
4 comentarii:
Ce este Oaseta Domnului?
Aş putea scăpa uşor indicându-vă să citiţi cartea Părintelui Iosif Trifa, "Ce este Oastea Domnului"
Voi încerca însă să definesc câteva gânduri despre ceea ce cred eu, ceea ce am învăţat, ceea ce am înţeles că este "Oastea Domnului"
Multe lucruri este Oastea Domnului. Înaintaşii noştrii , dragostea, jertfa şi credinţa lor nemăsurată, toate acestea sunt Oastea Domnului. Foaia săptămânală "Iisus Biruitorul ", revista tinereţii în Hristos "Timotheos", Radio Oastea Domnului, Video ROD, Editura şi librăriea, Forumul, de care se bucură fraţii şi nu numai ei, este Oastea Domnului şi fraţii toţi sunt Oastea Domnului.
Dacă încă nu este înţeleasă este pentru că ea are un specific anume, are acea dragoste înflăcărată care face minuni, care schimbă vieţi. Aşa cum veţi găsi scris în cartea Părintelui Iosif, amintită mai sus,Oastea Domnului nu este nimic mai mult şi nimic mai puţin decât Biserica Ortodoxă. Biserica noastră Ortodoxă are tot darul, tot adevărul, toată învăţătura, dar pe lângă care trecem de mult ori nepăsători, dacă nu-L chemăm pe Duhul lui Dumnezeu ca să vină în noi. Oastea Domnului preia acest mesaj şi înceracă să-l pună în faptă. Încearcă să spună: "De astăzi, rugăciunea noastră să fie rugăciune, ascultarea noastră să fie ascultare, citirea Cuvântului să fie cum trebuie, Duminica să fie Duminică ş.a.m.d.
Aceasta este Oastea Domnului, hotărârea de a trăi ceea ce am primt, nu de a ne amăgi. Să nu ne aşezăm la rugăciune ca mai apoi să ne sculăm de la rugăciune fără să avem conştiinţa că ne-am rugat, fără ca să se întâmple nimic în noi.
Oastea Domnului vine şi spune:"Dar oare până când? Oare nu e momentul să fim cu adevărat creştini? Pentru că nu suntem creştini până când Duhul sfânt nu vine în inima noastră şi nu rodeşte fapte bune în viaţa noastră. Nu suntem creştini până când nu-i toată dragostea noastră spre Hristos şi spre Biserica Sa şi spre Împărăţia Sa...
Oastea Domnului vrea să aprindă, şi aprinde, şi a aprins încă odată mai mult duhul pe care îl are Biserica Ortodoxă. Noi trăim şi trebuie să trăim prin Duhul Sfânt. Câtă vreme nu-L avem pe Duhul Sfânt lucrător în noi, câtă vreme suntem fără Duh, nu suntem ortodocşi. Duhul Sfânt nu este ceva de mântuială, este ceva înalt şi frumos.
Se vorbeşte astăzi mult despre Duhul Sfânt, dar se vorbeşte în feluri rătăcite. Să-L ai pe Duhul Sfânt înseamnă să faci roadele Duhului şi să fi aprins de darul lui Dumnezeu.
" Puterea Oastei este Iisus Cel Răstignit. Până Îl avem pe El între noi şi în noi, avem totul. Când L-am pierdut pe El, am pierdut totul. Să nu uităm apoi: Oastea Domnului nu este numai aflarea lui Iisus Cel Răstignit, ci este şi vestirea Lui. Dacă cineva m-ar întreba, aşa la repezeală, ce este Oastea Domnului, eu i-aş răspunde: Oastea Domnului este aflarea şi vesti-rea lui Iisus Cel Răstignit. Un ostaş care L-a aflat cu adevărat pe Iisus Cel Răstignit, acela se face şi el un vestitor al Lui. Fiecare ostaş să fie, să se facă, un vestitor al lui Iisus Cel Răstignit! Fiecare ostaş să spună şi altora despre marea minune ce s-a petrecut cu el la picioarele Crucii! Fiecare ostaş, care L-a aflat cu adevărat pe Hristos, să se facă un nebun pentru Hristos! Fiecare ostaş, care a gustat din „ospăţul Mielului“, să-i cheme şi pe alţii la acest ospăţ! Fraţii mei! La drum, pentru vestirea lui Iisus Cel Răstignit! Să-L vestim pe tot locul şi cu tot prilejul pe Iisus Cel Răstignit.
Iisuse Doamne, Preadulcele meu Mântuitor! Îţi mulţumesc din tot sufletul meu că m-ai scos din lume şi m-ai atras cu putere lângă Crucea Răstignirii Tale. Îţi mulţumesc că ai făcut din mine un nebun pentru Tine şi Evanghelia Ta.
Îţi mulţumesc că pe mine, un vas slab şi nevrednic, m-ai învrednicit să-i chem şi pe alţii la Tine, la ospăţul Tău, la Crucea Răstignirii Tale.
Îţi mulţumesc că ne-ai întâlnit în Tine, în dragostea Ta, în Crucea Ta pe atâţia fraţi şi surori din cuprinsul acestei ţări şi de peste hotarele acestei ţări. Eu mă rog pentru mine şi mă rog pentru ei să ne ţii până la sfârşit lângă Crucea Răstignirii Tale! Să ne legi cu toate legăturile dragostei de Crucea Răstignirii Tale! Să fim, să ne facem, nişte nebuni pentru Tine, numai pentru Tine! Să nu vrem să ştim despre nimic altceva decât despre Tine, Doamne, şi Crucea Răstignirii Tale!...
Şi ne dă, Iisuse Doamne, dar şi putere să Te vestim şi altora! Să ducem pe tot locul vestea cea dulce că Tu ai murit pentru noi toţi. Pe orice suflet care zace de păcate biruit să-l chemăm să Te afle pe Tine, scăparea şi mântuirea noastră a tuturor. Ca pe nişte copilaşi ai Tăi, ţine-ne, Iisuse Doamne, sub aripile Crucii Tale, până în clipa când ne vei chema cu totul în braţele Tale, ca să trăim cu Tine în vecii vecilor! Amin. " (Părintele Iosif Trifa)
fie ca Sfanta sarbatoare a invirii Domnului sa-ti aduca cele 4 taine divine:increderea.lumina,iubire si speranta..SARBATORI FERICITE si HRISTOS A INVIAT...te astept cu o mica surpriza pe blog
Parinte diacon, nelamurirea mea este legata de faptul ca sunt unii oameni ai Bisericii care considera ca fiind oarecum controversata Oastea Domnului. Ma puteti lumina in acest sens? Dupa mine, una, daca fiinteaza in numele Mantuitorului, nu ar avea de ce sa fie contestata. Va doresc un Paste cat mai luminos si o misiune cat mai rodnica pe pamanturi straine!
Domnul Sa va Aline sufletele , si sa nu uitati de adevasrul cuvant a lui Dumnezeu : BIBLIA.
Hristos A Inviat!
Trimiteți un comentariu